M-am tot gandit de cateva zile la lebada neagra. Si ca efect social, si ca manifestare psihologico-cognitiva. Am revăzut si filmul lu' Aronofsky, care nu mai tre' sa va zic io ca nu e despre dans, ci despre identitate, presiune și ce se întâmplă când alergi după perfecțiune până te consumi. Ma gandec la The Black Swan effect pentru ca mi se pare ca traim o astfel de perioada, in care oamenii supraestimează controlul și subestimează haosul. The Black Swan effect it's about identity under pressure. But about chasing perfection until it turns on you. Mi se pare ca e si despre cum social media ne cere sa fim 'perfecti, normali, aliniati'. Dar atat in film, cat si in cartea lui Taleb, mesajul e la fel: Perfection won't refine us. It will erase us. Las un citat din carte: The fragile breaks under stress. The robust resists. The antifragile gets better... Suna bine...nu? Pentru ca n-are context. Cause like always, in viata, totul tine de conjunctura si context. Pa. Poate sa-mi fac un...