Poate cea mai grea întrebare pentru un părinte nu este ce să spună despre copilul său, ci cât să spună. Atunci când creștem un copil neuroatipic, ne dorim să îl protejăm, să îl facem înțeles și acceptat. Însă adevăratul echilibru se găsește între nevoia de a oferi explicații și dreptul copilului la intimitate. Nu toată lumea trebuie să cunoască un diagnostic, dar oamenii au nevoie să înțeleagă nevoile reale ale copilului și modul în care îl pot sprijini. La fel de important este să îi ajutăm pe copii să își spună propria poveste, să își exprime nevoile și să înțeleagă că reacțiile celor din jur vorbesc, de multe ori, despre limitele celorlalți, nu despre valoarea lor. Iar dincolo de orice etichetă, ceea ce merită văzut este potențialul fiecărui copil. ❤️ Eva Sarcea, psihoterapeut de copil, cuplu și familie, vorbește despre felul în care putem comunica responsabil despre copiii neuroatipici, protejându-le demnitatea, încrederea și dreptul de a fi priviți mai întâi ca persoane, nu ca ...